:•Mercurul este un agent iritant, inflamator şi distructiv a cărui acţiune esteuniversală asupra organismului.•Este unul din cele mai mari şi importante remedii homeopatice.•Este un remediu cu un mare polimorfism simptomatologic, care permite cumare greutate să se găsească o punte de coerenţă între unele din acestesimptome, uneori absolut antagoniste şi neaşteptate.•Totodată este unul dintre remediile cele mai schimbătoare, cu cele maimulte agravări la factorii înconjurători şi cu foarte puţine ameliorări.Sursa :Patogenezia Mercurului a fost făcută pornind de la Mercurius solubilis şi Mercurius vivus, două preparate puţin diferite, dar nu înmăsură să putem face, în practică, o distincţie între ele,(Kent).•Mercurius vivus, sau Mercurul metalic, este un metal alb strălucitor, ca argintul, lichid la temperaturaobişnuită, extrem de mobil, de unde şi numele popular de “argint viu”.• În natură, se găseşte rar în formă nativă, mai mult înstarea de sulfură roşie de mercur sau cinabru.•Primele trei dinamizări ale remediului homeopatic se prepară prin triturare hahnemanniană. Se poate, apoi, trece la dinamizări superioare fie tot prin triturări fie prin procedeul diluţiilor obişnuite.El poate fi înţeles mai bine, plecând de la descrierea acţiunilor saleasupra întregului organism, remarcate în timpul intoxicaţiilor accidentalesau tratamentelor mercurice care au dominat terenul în terapeuticasifilisului, in ultimele secole.Tabloul intoxicaţiei cu mercur :În intoxicaţia acută provocată de Mercur, se observă următoarelemanifestări :- Inflamaţie dureroasă a tubului digestiv, cu:- stomatită, gingivită, salivaţie, fetiditate a halenei,

- faringită,- greţuri şi vomismente de materii filante şi sanghinolente,- diaree sanghinolentă de tip dizenteric;- albuminurie, hematurie, anurie,- hemoragii polimorfe,- slăbirea contracţiilor cardiace,- încetinirea respiraţiei,- sudori reci, vâscoase,- colaps.Moartea se produce în 24-30 ore în stările supraacute, în următoarele 12-15 zile în cele acute. Acţiunea sa asupra sistemului nervos cerebro-spinal - agitaţie motorie, tremurături mici ale extremităţilor, limbii şi buzelor;- chiar paralizii flasce şi fără atrofie, cu preferinţă pentru muşchiiextensori;- depresie cerebrală foarte puternică, într-un stadiu mai avansat.Acţiunea sa asupra sistemului nervos vegetativ În sfera vegetativă Mercurius influenţează în mod particular tubuldigestiv şi aparatul urinar ;- în privinţa tubului digestiv el acţionează, inflamând amigdalele,ficatul, intestinul, glandele salivare, pancreasul.- iritaţia arborelui urinar, după o primă fază de excitaţie diuretică,determină fenomene inflamatorii cu reducerea sau chiar suprimarea funcţiilor renale.Acţiuni asupra altor organe şi ţ esuturi

• În stare acută, Mercurius excită circulaţia producând bufee sanghine alefeţei.•În intoxicaţiile prelungite şi profunde, el perturbă într-atât nutriţiaorganismului încât se ajunge la emaciere caşectică. El alterează sângelefluidificându-l, distrugând sau deformând globulele roşii, aparând frecventhemoragii cauzate de aceste alteraţii sanghine şi de caracterul ulcerant alinflamatiilor sale.De fapt, toate ţesuturile sunt atacate de Mercurius:- la nivelul ţesutului limfatic: adenite acute şi cronice.- la nivelul mucoaselor: stări inflamatorii cu catar, mai întâi clar apoimuco-purulent;

- la nivelul pielii: erupţii variate, acute şi cronice, mergând de lasimplul eritem în limfangite, la erupţii veziculoase, papulo-pustuloase, sifiliforme, în timp ce secreţia sudorală este extrem demult crescută.- la nivelul articulaţiilor: se manifestă de asemenea, în modparticular, iritaţia ţesutului fibros şi seros ;- la nivelul ţesutului subcutanat şi al oaselor: se notează o stareinflamatorie a ţesutului celular subcutanat şi ţesutului osos,inflamaţia prinzând în special periostul şi oasele lungi În toate stările inflamatorii provocate de Mercurius există tendinţaproducerii de:==> supuraţii;==> ulceraţii==> necroze.Ca orice metal, determină proc