Maşinile solare au apărut în anii ’80. De atunci, vehiculele care funcţionează sută la sută cu energie solară au devenit tot mai performante şi participă la raliuri internaţionale
Anul acesta, jumătate din consumul global de petrol a fost absorbit de maşini şi camioane. Specialiştii în energetică sunt de părere că revoluţionarea maşinii va constitui un pas imens în demersul de înlocuire a combustibililor fosili cu surse alternative de energie.
Deja au apărut vehiculele solare, despre care se spune că vor fi maşinile viitorului. Mai mult decât atât, an de an, în diferite părţi de pe glob, se organizează raliuri cu maşini propulsate sută la sută cu… Soare.
Panourile solare sunt componentele de bază ale celor mai multe echipamente de producere a energiei solare. Ele convertesc energia primită de la soare în energie electrică sau termică.
Potenţialul energiei Soarelui este imens. Într-o manieră generală, se consideră că totalitatea energiei solare ajunse pe Pământ în mai puţin de o oră ar acoperi nevoile energetice ale umanităţii timp de un an, în condiţiile în care ar fi recuperată în totalitate.
În acest sens, panourile solare sunt astăzi amplasate pe acoperişurile caselor, pe întinsele suprafeţe aride ale deşerturilor şi, mai nou, pe caroseriile maşinilor. Panourile solare amplasate pe suprafaţa vehiculului captează razele solare, pe care le conver teşte în electricitate. Astăzi, există maşini cu care se poate circula kilometri întregi fără niciun strop de benzină.
În Australia, cel mai mare raliu cu maşini solare
Deşi maşinile solare se află încă în stadiu experimental, mai mulţi specialişti în domeniu sunt de părere că vehiculele solare vor fi maşinile viitorului. Prima maşină electrică autonomă alimentată cu celule fotovoltaice a apărut în 1981 şi putea atinge doar 30 km/h. Astăzi, maşinile solare depăşesc cu mult viteza de 100 km/h. Deja tot mai multe universităţi din lume au echipe specializate care se întrec în a construi şi a participa la diverse raliuri cu maşini solare.
Există mai multe curse de maşini propulsate cu energie solară, dar, de departe, World Solar Challenge este cea mai cunoscută. Cursa de maşini solare World Solar Challenge din Australia a împlinit anul acesta 20 de ani. Competiţia are loc o dată la doi ani şi încă de la lansarea sa în 1987, autoturisme solare experimentale parcurg un circuit de 3.021 de kilometri de-a lungul Australiei Centrale, între oraşele Darwin şi Adelaide.
Competiţia promovează energiile regenerabile
Competiţia reuneşte echipe provenind din toate colţurile lumii, cele mai multe făcând parte din cadrul unor prestigioase universităţi, dar şi din interiorul unor mari companii de autoturisme. Echipele participante îşi construiesc maşinile solare cu care intră în concurs.
Povestea World Solar Challenge a început în 1982, când australianul Hans Tholstrup a construit Quiet Achiever, un vehicul electric echipat cu celule solare. În 1983, a traversat Australia cu vehiculul său experimental în 20 de zile, mergând de la Perth până la Sydney, pe o distanţă de 4.129 de kilometri, doar cu ajutorul Soarelui. Australianul şi-a imaginat atunci o competiţie internaţională cu maşini solare care să ruleze peste 3.000 de kilometri, între Darwin şi Adelaide, cu cea mai mare viteză.
Primul start a fost dat la 1 noiembrie 1987. Atunci au fost 23 de echipe concurente, dintre care doar şapte au ajuns la destinaţie. De atunci, raliul a devenit un eveniment mondial, mult aşteptat. Competiţia susţine cercetarea în domeniul maşinilor solare şi încearcă să sensibilizeze populaţia întregii lumi cu privire la necesitatea utilizării energiilor regenerabile.
Olandezii, campioni la maşinile solare
Anul acesta, din cele 17 ţări concurente, Nuon Solar, o echipă de tineri olandezi, de la Universitatea Tehnică Delft, a câştigat raliul australian al maşinilor propulsate cu energie solară. Nuna4, maşina construită de echipa din Olanda, a parcurs cei 3.000 de kilometri şi a trecut cea dintâi linia de demarcaţie, la ora locală 16.55. Nuna4 a finalizat cursa în 33 de ore şi 17 minute.
Este pentru a patra oară consecutiv când echipa olandeză Nuon Solar câştigă competiţia internaţională cu maşini solare. La ediţia trecută, aceasta a concurat cu Nuna3 care, de asemenea, s-a dovedit a fi cel mai rapid vehicul solar din lume. Cei 11 studenţi de la Delft au demonstrat deja că este posibil să traversezi 3.000 de kilometri doar cu ajutorul Soarelui.
Temperaturi ridicate, viteză mare
Toate maşinile concuren te au parcurs traseul dintre localitatea Darwin, si tua tă în nordul tropical al Australiei, şi oraşul Adelaide, situat pe coasta de sud a continentului. Temperaturile de peste 50 de grade din timpul zilei le-au permis maşinilor să atingă viteze foarte mari. Viteza medie a autovehiculului Nuna4 a fost de 90,7 kilometri pe oră.
„Maşinile pot atinge şi viteze mult mai mari, dar şoferii trebuie să se situeze cât de mult posibil între 90 şi 100 km/h. Această întrecere nu are loc pentru a se vedea cine este mai rapid cât pentru a se constata eficienţa energiei solare”, a declarat Chris Selwood, coordonatorul evenimentului din Australia World Solar Challenge de anul acesta. În cadrul railiului World Solar Challenge, maşinile trebuie să se conformeze regulilor de circulaţie.
Maşinile solare au design excentric
Dimensiunile maxime ale vehiculului trebuie să fie: 5 metri lungime, 2 metri lăţime şi 1,6 metri înălţime. Pe de altă parte, cu excepţia dimensiunilor exterioare ale maşinii, nu se impune niciun fel de restricţie în ceea ce priveste designul şi construcţia vehiculului. De aceea, maşinile solare au un design excentric, unele dintre ele semănând cu nişte nave spaţiale.
De-a lungul traseului, există puncte de verificare, unde maşinile trebuie să staţioneze fiecare câte 30 de minute. În această pauză, nu sunt admise reparaţii. În plus, capacitatea bateriilor este limitată la 5 kWh. La plecarea în cursă, bateriile maşinilor pot fi complet încărcate, iar regula jocului spune că ele nu mai pot fi încărcate în timpul competiţiei, în afară de situaţiile în care efectiv aceastea se descarcă de tot. În cazul în care însă competitorii sunt puşi în situaţia de a reîncărca bateriile în timpul cursei, vor fi penalizaţi la cronometru.
Întreg Pământul, cu o maşină solară
Elveţianul Louis Palmer vrea să dovedească lumii că maşinile cu panouri solare sunt la fel de practice în viaţa de zi cu zi, nu numai în cadrul raliurilor internaţionale. Elveţianul intenţionează să intre în cartea recordurilor ca prima persoană care face înconjurul lumii într-o maşină solară. Astfel, el a plecat din Elveţia pe 3 iulie anul acesta şi a ajuns, la începutul lunii decembrie, la Conferinţa de la Bali, cu “taxiul” său care funcţionează cu energie solară.
Prototipul este o maşină pe trei roţi echipată cu panouri solare. El doreşte să parcurgă peste 50.000 de kilometri, trecând prin 50 de ţări în 16 luni. Pentru a circula atâta vreme cu maşina lui solară, este suficient ca el “să bage maşina în priză pentru a-i reîncărca bateriile”.
Elveţianul a specificat că electricitatea pompată în toată lumea, în scopul expediţiei sale, va fi compensată de electricitatea produsă în Elveţia de către o centrală solară. Încă din 1986, Louis Palmer, atunci în vârstă de 14 ani, visa să facă înconjurul lumii într-o maşină care să nu polueze planeta. El a reuşit să-şi construiască maşina cu ajutorul a patru universităţi şi 15 societăţi private elveţiene.
Louis Palmer a traversat deja Africa pe bicicletă şi America de Nord cu un mic avion. După părerea lui, “este pentru prima dată în istorie când un automobil face înconjurul lumii fără o picătură de benzină”. Ajuns la Conferinţa care a avut loc la Bali, mulţi participanţi la evenimentul din Indonezia au cerut să fie transportaţi cu “taxiul solar” al lui Palmer. “Această maşină funcţionează cu precizia unui ceas elveţian”, se mândrea Louis Palmer. Prin România, elveţianul a trecut cu vehiculul său solar, în luna iulie, când a parcat în curtea primăriei din Timişoara.
Nuna, mai performantă de la an la an
Anul acesta, organizatorii le-au impus concurenţilor mai multe reguli decât în anterior. De acum înainte, vehiculele solare trebuie să fie cât mai apropiate de cele care merg cu benzină sau motorină. În plus, ar trebui să funcţioneze cu mai puţinepanouri solare. De aceea, Nuna4 diferă de Nuna3 prin următoarele elemente: panoul său solar e mult mai mic, măsurând 6 m², în locul celor 9 m² cât avea Nuna3. Scaunul şoferului este mai drept, spre deosebire de Nuna3, unde şoferul trebuia să stea aproape culcat.
În plus, maşina este mai înaltă, mai sigură şi, spre deosebire de Nuna3, are volan. Secretul pentru a câştiga această competiţie îl constituie echilibrul între resursele de energie existente şi consumul optim al maşinii de-a lungul traseului australian de 3.000 de kilometri.
Viteza maşinii se schimbă mereu, în funcţie de condiţiile meteorologice, dar şi de nivelul de încărcare a bateriilor. În general, panourile solare sunt dirijate perpendicular pe razele soarelui, pentru a capta cât mai multă energie posibilă. De aceea, maşinile solare folosite în raliuri sunt adesea în intregime înclinate.
